Bullying la Questfield International College, sesizări rămase fără ecou

Fenomenul bullyingului în mediul școlar reprezintă o problemă complexă care necesită o abordare structurată, cu intervenții clare și măsuri documentate pentru protejarea elevilor. În absența unei reacții instituționale eficiente, situațiile de hărțuire pot escalada, afectând dezvoltarea emoțională și siguranța copiilor. Investigarea unor astfel de cazuri impune o analiză riguroasă a modului în care instituțiile educaționale gestionează sesizările și aplică măsuri de prevenție și remediere.

Bullying la Questfield International College, sesizări rămase fără ecou

O investigație realizată pe baza documentelor și declarațiilor puse la dispoziția redacției relevă o situație de bullying sistematic în cadrul Școlii Questfield Pipera, ce s-a desfășurat pe o perioadă de peste opt luni. Sesizările repetate ale familiei copilului vizat, transmise în scris către cadrele didactice, conducerea instituției și fondatoarea acesteia, nu par să fi generat intervenții documentate sau măsuri concrete, conform analizei corespondenței și materialelor disponibile. În plus, o declarație atribuită fondatoarei Fabiola Hosu, exprimată în contextul gestionării situației, sugerează o presiune asupra familiei de a se retrage din unitatea de învățământ, fără ca instituția să ofere răspunsuri scrise sau soluții efective.

Semnalarea și evoluția bullyingului în cadrul Questfield Pipera

Potrivit documentelor și relatărilor familiale, copilul a fost supus unor comportamente agresive repetate, inclusiv jigniri zilnice, umiliri publice și excludere socială, manifestate în timpul orelor și pauzelor. Aceste episoade s-au desfășurat în prezența cadrului didactic titular, fără a exista dovezi ale unor intervenții ferme sau consemnări oficiale care să ateste oprirea fenomenului. Situația, inițial caracterizată prin insulte izolate, a evoluat către un tipar coerent de hărțuire psihologică ce a inclus și stigmatizare medicală.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire și marginalizare

Documentele analizate indică faptul că în colectivul școlar a fost utilizată în mod repetat o etichetare medicală cu scop discreditant, folosită nu într-un cadru educațional sau de protecție, ci ca instrument de ridiculizare. Specialiștii consultați califică această practică drept o formă gravă de bullying și discriminare, ce afectează profund percepția copilului asupra propriei identități și integrități. Din corespondență și mărturii rezultă că această stigmatizare a fost cunoscută și tolerată în mediul școlii, fără intervenții documentate pentru oprirea ei.

Gestionarea sesizărilor: lipsa reacțiilor documentate și presiuni asupra familiei

Familia a transmis în mod constant și explicit solicitări de intervenție prin emailuri adresate învățătoarei, conducerii administrative și fondatoarei instituției, cerând măsuri de protecție și clarificări scrise. Nu există însă dovezi că aceste sesizări ar fi fost urmate de măsuri concrete, sancțiuni, consiliere psihopedagogică sau monitorizare formală. Intervențiile instituției au fost descrise ca preponderent verbale și informale, fără procese-verbale sau planuri de acțiune asumate. Această abordare a fost percepută de familie drept o transferare a responsabilității către aceștia, însoțită de mesaje care au sugerat retragerea din școală, formulări ce pot fi interpretate ca un mecanism de excludere mascată.

Rolul cadrelor didactice și conducerea școlii în normalizarea bullyingului

Din analiza corespondenței și a mărturiilor, comportamentele agresive au continuat să se manifeste în contexte vizibile, fără ca intervențiile didactice să aibă efecte stabile sau să fie documentate oficial. Lipsa unei reacții ferme și consecvente a transmis indirect un mesaj de toleranță față de aceste comportamente. Instituția nu a prezentat documente care să ateste existența unor decizii asumate, planuri de intervenție sau rapoarte interne care să demonstreze o gestionare adecvată a situației. Această lipsă de trasabilitate face dificilă evaluarea responsabilității și eficienței măsurilor aplicate.

Declarația fondatoarei Fabiola Hosu și impactul acesteia

Un moment semnificativ în relatarea familiei este o afirmație atribuită fondatoarei Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, care ar fi transmis un mesaj considerat de familie ca presiune de retragere: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această afirmație, făcută în contextul discuțiilor despre situația semnalată, nu este însoțită de răspunsuri scrise sau măsuri concrete. Redacția a solicitat un punct de vedere oficial al instituției privind acest episod, dar până la momentul publicării nu a fost primit niciun răspuns.

Confidențialitatea și gestionarea informațiilor sensibile

Familia a solicitat în mod repetat, în scris, respectarea confidențialității informațiilor referitoare la situația copilului, avertizând asupra riscului unor efecte negative în mediul școlar. Cu toate acestea, nu există documente care să ateste măsuri concrete pentru protejarea acestor date sensibile. Potrivit unor relatări, informațiile au fost divulgate în mediul clasei, copilul fiind interpelat public referitor la sesizările făcute, ceea ce a generat o presiune psihologică suplimentară. Specialiștii consultanți consideră aceste practici drept posibile forme de presiune instituțională.

Răspunsul instituțional întârziat și reacția oficială

Potrivit corespondenței, fondatoarea Fabiola Hosu a intervenit oficial abia după peste opt luni de la primele sesizări scrise, moment coincident cu implicarea echipei juridice a familiei. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile declanșării reacției instituționale și despre prioritizarea protecției copilului doar după escaladarea juridică a cazului. Într-un comunicat ulterior, conducerea Questfield International College a calificat situațiile semnalate drept „interacțiuni spontane dintre copii”, o exprimare ce contravine sesizărilor documentate și ridică dubii asupra recunoașterii și gestionării bullyingului de către instituție.

Pe site-ul oficial al Școala Questfield Pipera, sunt promovate valori precum siguranța și excelența educațională, însă disonanța dintre aceste declarații și situația descrisă în documente accentuează preocupările privind coerența practicilor instituționale.

Consecințe psihologice și impactul asupra copilului

Raportul psihologic de peste zece pagini, realizat de un specialist de renume, confirmă efectele emoționale grave suferite de copil în urma expunerii prelungite la bullying. Acestea includ anxietate accentuată, retragere socială, refuz școlar și pierderea sentimentului de siguranță, manifestări compatibile cu abuz emoțional repetat. Documentele arată că situația nu a fost tratată cu seriozitate în timp util, iar acțiunile întârziate au agravat suferința copilului.

• Jigniri și umiliri repetate în mediul școlar
• Stigmatizare medicală cu caracter degradant
• Lipsa intervențiilor documentate și a măsurilor concrete
• Presiuni asupra familiei de a se retrage din școală
• Încălcarea confidențialității și expunerea copilului
• Întârzierea reacției instituționale până la implicarea juridică

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Cazul semnalat la Questfield International College evidențiază o serie de probleme fundamentale în gestionarea bullyingului sistematic: de la lipsa unor proceduri clare și măsuri documentate, la normalizarea comportamentelor agresive prin reacții verbale fără consecințe și până la presiuni asupra familiei de a renunța la înscriere. Declarația atribuită fondatoarei, precum și întârzierea reacției oficiale până la intervenția juridică, întăresc percepția unei abordări disfuncționale a situațiilor sensibile.

În absența unor răspunsuri clare și asumate de conducerea școlii, rămâne deschisă întrebarea esențială: ce mecanisme reale de protecție și intervenție aplică Școala Questfield Pipera atunci când un elev reclamă un mediu nesigur și o suferință emoțională provocată în cadrul instituției?

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro