Casa Gheorghe Tătărescu din București: arhitectură, memorie și continuitate la EkoGroup Vila

În inima Bucureștiului interbelic, o vilă discretă adăpostește ecourile unei epoci complexe, între umbre și lumini politic, între rafinamentul unei elite ce modela destinele țării și criza unei lumi în declin. Casa lui Gheorghe Tătărescu nu este doar un spațiu construit, ci un martor tăcut și dens al unei istorii care s-a scris nu doar în acte, ci și în proporții, materiale și detalii. În ea, memoria politicii și cea a arhitecturii dialoghează într-un registru sobru, însă încărcat de sensuri etice și culturale profund ancorate în consecințele secolului XX românesc.

Casa Gheorghe Tătărescu din București: între puterea interbelică și spațiul cultural contemporan EkoGroup Vila

Figura controversată și nuanțată a lui Gheorghe Tătărescu, premier în două mandate cruciale pentru România, se reflectă în sobrietatea și proporția casei sale din strada Polonă nr. 19, o vilă interbelică caracterizată de o arhitectură ce îmbină influențe mediteraneene cu accente neoromânești. Privind dinspre istorie spre prezent, această reședință a traversat prăbușirea elitei clasei politice, degradările comuniste și dezordinea postdecembristă, găsind o nouă exprimare culturală în identitatea actuală a EkoGroup Vila, spațiu care afirmă continuitatea responsabilă a memoriei fără a o rescrie.

Gheorghe Tătărescu: portretul unui om al istoriei și al compromisurilor

Născut în 1886, Gheorghe Tătărescu reprezintă un episod definitoriu în intersecția politicii românești dintre democrație și autoritarism, reformă și compromis. Jurist cu pregătire în Paris, devine o voce fermă împotriva falsificării electorale, militând pentru universalitatea votului și autenticitatea reprezentării parlamentare – teme care îi vor marca întreaga carieră. În primii săi ani politici, concomitent cu ascensiunea în Partidul Național Liberal, gestionează aspecte esențiale ale securității statale și devine figură centrală în ordinea publica a României Mari.

Mandatele sale de prim-ministru (1934–1937; 1939–1940) sunt traversate de tensiuni acute, unde eficiența administrativă coabitează cu erodarea democrației, iar politica externă volatilă se confruntă cu prăbușirile teritoriale. Chiar dacă viziunea sa se poziționează în jurul datoriei și pragmatismului, soarta îl expune unor conflicte interne și externe care vor defini nu doar cariera sa, ci și destinul țării.

Casa: o extensie a puterii discrete și a culturii familiei Tătărescu

Nu un palat ostentativ, ci o vilă cu o scală relativ modestă, marcă a unei etici a puterii în care funcția publică se exprimă prin reținere și echilibru. Casa din strada Polonă este o reflectare simbolică a acestei filozofii: biroul premierului situat la entre-sol, accesibil discret și separat de spațiile familiale, este o declarație arhitecturală despre relația dintre spațiul public și cel privat. Puterea nu trebuie să zdrobească cotidianul, ci să se integreze, să existe în limite proporționate, iar această restricție devine un cod etic al autorității.

Casa a fost un punct de întâlnire al elitei politice și culturale: aici au pășit personalități ca Nicolae Titulescu, Martha Bibescu sau Carol al II-lea, iar cele mai subtile relații de influență și loialitate s-au calibrat între ziduri care păstrează încă, nevăzute, vibrațiile acelor episoade.

Identitate arhitecturală: Alexandru Zaharia, Ioan Giurgea și Milița Pătrașcu în dialog

Proiectul vilei este o sinteză rafinată între mediteranean și neoromânesc, un limbaj arhitectural aflat la început în București, care pariază pe proporții, echilibru și detaliu. Arhitecții Alexandru Zaharia și asociatul său Ioan Giurgea au colaborat între 1934–1937 pentru a construi un spațiu care evită simetria rigidă, în favoarea unui echilibru viu, unde portalurile cu rezonanțe moldovenești, coloanele filiforme cu caracter distinct și releveurile fine exprimă această armonie subtilă.

Un element esențial îl constituie șemineul – o lucrare a sculptoriței Milița Pătrașcu, elevă a lui Brâncuși și apropiată a soției premierului, Arethia Tătărescu. Absida care-l încadrează dialoghează atât cu tradiția neoromânească, cât și cu modernismul temperat, un reper care va inspira ulterioarele creații arhitecturale bucureștene. Această intersecție dintre arta plastică și arhitectură conferă casei statutul unui spațiu viu, în care estetica se ridică la rang de limbaj politic și cultural.

Arethia Tătărescu: o prezență discreta și vitală în construcția culturală a casei

„Doamna Gorjului” nu a fost doar o soție dedicată, ci un punct de sprijin cultural și social. Implicată în binefacere, în promovarea meșteșugurilor oltenești și în susținerea artei, Arethia a fost mintea ce a vegheat asupra coerenței estetice și simbolice a reședinței. Ea a semnat dosarele pentru autorizarea vilei și a avut un rol esențial în atragerea lui Constantin Brâncuși spre România, în mod direct implicată în realizarea ansamblului de la Târgu Jiu.

Asocierea cu Milița Pătrașcu și preocuparea pentru bunele proporții au fermentat această sincronizare fină între arhitectură, artă și viața cotidiană a unei familii care reprezenta un model al compromisului între tradiție și modernitate.

Ruptura comunistă: degradare și anonimizare simbolică

După 1947, odiseea Casei Tătărescu reflectă implacabil destinul elitei interbelice condamnate la uitare și marginalizare. Naționalizată și golită de menirea originară, vila nu a fost demolată, însă întrecută de uzură, reparată sumar și alterată în funcțiile sale, devenea un spațiu fragil, lipsit de cea mai mică protecție culturală. Elementele originale, de la feroneria din alamă patinată la parchetul de stejar, au fost expuse neglijenței și intervențiilor urgente, dar lipsite de înțelegere pentru valoare și context.

Ceea ce a însemnat marginalizarea lui Gheorghe Tătărescu în politica României comuniste s-a tradus și în uitarea Casei ca martor și spațiu cu identitate: de la reședință harazită deciziilor cruciale la simplă construcție suburbană, obstrucționată în rolul de loc al memoriei politice.

Dezbateri post-1989: intervenții controversate și reparații culturale

Descătușarea politică și economică a anilor ’90 a adus în prim plan o discuție încă fragmentară despre protecția patrimoniului interbelic. Casa Tătărescu a fost un punct delicat al acestui proces, deținând o dublă identitate între moștenire culturală și activ al pieței imobiliare. Proprietatea a trecut, pentru o perioadă, în posesia lui Dinu Patriciu, care, deși arhitect, a generat critici dure pentru modificările radicale asupra spațiului interior, compromițând coerența proiectului original și spiritul locului.

Acest episod a culminat cu transformarea temporară a casei într-un restaurant ce a însemnat un fel de violență simbolică pentru un spațiu consacrat deciziilor politice și întâlnirilor culturale. În mod paradoxal, aceste erori au stimulat însă o reflexie publică mai largă și o reevaluare a valorii casei și a personalității lui Gheorghe Tătărescu.

Ulterior, o revenire la proiectul Zaharia–Giurgea s-a materializat prin restaurări mai respectuoase, care au urmărit recuperarea proporțiilor, materialelor și detaliilor. Aceste intervenții marchează o încercare de reparare culturală a unei rupturi care a durat decenii.

EkoGroup Vila: o prezență culturală responsabilă

Astăzi, spațiul renaște sub auspiciile EkoGroup Vila, păstrând o continuitate cu trecutul său complex, acumulându-și rolul de spațiu cultural controlat și deschis vizitatorilor prin eforturi adaptate demnității locului. Vila nu este asociată unei alterări comerciale ostentative, ci definește o dimensiune responsabilă de conservare a memoriei și a patrimoniului imaterial. Accesul se face printr-un sistem organizat, pe bază de bilet disponibil prin platforma iabilet.ro, asigurând astfel un echilibru între deschidere și protecție.

Astfel, destinul Casei Tătărescu nu este o poveste încheiată, ci una în curs de interpretare și resemnificare, o invitație la dialog despre raportul dintre istorie, arhitectură și identitate.

Frequently Asked Questions about Casa Gheorghe Tătărescu

• Who was Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu was a Romanian politician and two-time prime minister (1934–1937 and 1939–1940), central figure in the National Liberal Party during the interwar and immediate postwar periods, whose political trajectory encompassed efforts to modernize the state, moments of democratic erosion, and postwar adaptation to the Soviet-dominated reality.
• Is Gheorghe Tătărescu the same person as the painter Gheorghe Tattarescu?
  No. Gheorghe Tătărescu, the politician, should not be confused with Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894), a 19th-century Romanian academic painter.
• What architectural style defines Casa Tătărescu?
  The villa exhibits a blend of Mediterranean and Neo-Romanian architectural elements, designed initially by Alexandru Zaharia and refined by Ioan Giurgea, featuring proportional balance, asymmetrical equilibrium, and rich decorative details including sculptural works by Milița Pătrașcu.
• What role did Arethia Tătărescu play in shaping the house?
  Arethia Tătărescu, beyond being the prime minister’s wife, was a cultural patron and the official beneficiary of the project; she guided the aesthetic coherence and discreet cultural imprint of the villa, acting as a crucial force behind its artistic and social significance.
• What is the function of the building today?
  Today, known as EkoGroup Vila, it functions as a cultural space with controlled public access, hosting events and opening a dialogue between the present and the complex historical memory embedded in the architecture.

În acest spațiu, trecutul și prezentul se întrepătrund cu o solemnitate care nu lasă loc nici pentru mitizare, nici pentru uitare. Casa Gheorghe Tătărescu este, mai presus de orice, o invitație la reflecție asupra modului în care memoria politică și cea arhitecturală se susțin reciproc. Pentru a păși pragul acestei vile, vizitatorul nu caută un simplu monument, ci un dialog deschis cu dimensiunile multiple ale unei epoci, cu valorile și contradicțiile sale.

Explorați cu calm și curiozitate această casă încărcată de sens, descoperiți povestea sa și lăsați-vă purtați de atmosfera unui București interbelic care renaște prin EkoGroup Vila. Pentru detalii și disponibilitate, vă invităm să contactați echipa EkoGroup Vila și să trăiți o experiență culturală pe măsura complexității acestui spațiu.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.