Questfield International College, acuzat de relativizarea bullyingului

Bullyingul în mediul educațional reprezintă un fenomen complex care necesită o reacție instituțională clară și bine documentată. În absența unor măsuri ferme și transparente, efectele asupra copiilor pot fi profunde și de durată. În acest context, investigarea modului în care o instituție școlară gestionează sesizările privind agresiunea psihologică și stigmatizarea este esențială pentru înțelegerea responsabilității administrative și pentru protecția elevilor.

Questfield International College, acuzat de relativizarea bullyingului

O investigație realizată pe baza documentelor și declarațiilor puse la dispoziția redacției relevă o situație semnalată ca fiind un caz de bullying sistematic în cadrul Școlii Questfield Pipera. Sesizările repetate ale familiei unui elev, formulate în scris pe parcursul a peste opt luni, indică o expunere constantă a copilului la comportamente agresive și stigmatizare medicală, în condițiile în care nu au fost identificate măsuri instituționale documentate și eficiente care să prevină sau să oprească fenomenul. De asemenea, investigația relevă tensiuni între familie și conducerea școlii, inclusiv un răspuns verbal atribuit fondatoarei instituției, Fabiola Hosu, care ar sugera o presiune indirectă de retragere din școală.

Descrierea cazului de bullying repetat și lipsa intervențiilor documentate

Conform analizei corespondenței și a documentelor furnizate, elevul vizat a fost supus, pe durata a peste opt luni, unui tipar de agresiune psihologică manifestată prin:

• jigniri zilnice și umiliri publice,
• excludere socială în mediul școlar,
• stigmatizare medicală repetată,
• presiuni constante asupra familiei.

Deși părinții au transmis în mod oficial și documentat multiple sesizări către învățătoarea clasei, conducerea administrativă și fondatoarea școlii, nu există dovezi clare ale unor răspunsuri scrise care să ateste implementarea unor măsuri concrete, precum sancțiuni, consiliere psihopedagogică sau planuri de intervenție. Intervențiile menționate au fost în principal verbale și informale, fără procese-verbale sau decizii oficiale.

Stigmatizarea medicală ca formă agravată de bullying

Un element central al situației semnalate este folosirea repetată a unei etichete medicale – „crize de epilepsie” – cu scop discreditant și umilitor în relațiile dintre elevi. Specialiștii consultați subliniază că stigmatizarea medicală, indiferent de existența unei afecțiuni reale, depășește nivelul conflictelor obișnuite și poate constitui o formă gravă de hărțuire psihologică. În cazul analizat, această etichetare nu a fost folosită într-un context educațional sau de protecție, ci ca un instrument de marginalizare și ridiculizare.

Documentele arată că fiecare episod de stigmatizare medicală a fost notificat oficial de familie, însă răspunsurile instituției au fost limitate, de regulă verbale și generale, fără consecințe practice sau planuri de intervenție documentate.

Reacția instituției și lipsa unui răspuns administrativ clar

Din materialele analizate reiese că managementul educațional al Questfield Pipera a fost informat repetat, prin emailuri cronologice și explicite, asupra fiecărui incident și asupra impactului emoțional asupra copilului. Cu toate acestea, răspunsul instituțional a fost predominant informal, constând în întâlniri și discuții fără documentare oficială.

Nu au fost identificate decizii scrise cu termene clare, rapoarte interne asumate sau planuri de intervenție formalizate. Această lipsă a documentației reduce semnificativ trasabilitatea cazului și face dificilă evaluarea responsabilității instituției, menținând situația într-o zonă de ambiguitate.

Formularea atribuită fondatoarei: „Dacă nu vă convine, plecați”

Un moment semnificativ este răspunsul verbal atribuit fondatoarei școlii, Fabiola Hosu, în cadrul unei discuții directe cu familia copilului. Potrivit declarațiilor familiei, aceasta ar fi exprimat ideea libertății de a părăsi instituția, în contextul unei comparații între numărul de elevi înscriși de diferite familii, prin afirmația: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”.

Redacția subliniază că această formulare este citată în mod direct din relatările și documentele puse la dispoziție, fără a interpreta intențiile fondatoarei. Totodată, școala a fost solicitată să ofere un punct de vedere oficial asupra acestui episod, însă nu a transmis până la momentul publicării un răspuns care să confirme sau să infirme conținutul relatării.

Confidențialitatea informațiilor și efectele transferului asupra copilului

Familia a solicitat în mod repetat, în scris, respectarea confidențialității informațiilor legate de situația semnalată pentru a proteja echilibrul emoțional al copilului. Cu toate acestea, nu au fost identificate răspunsuri oficiale privind măsuri concrete de protejare a confidențialității.

Mai mult, conform unor relatări obținute, informațiile au fost divulgate în mediul intern al școlii, iar copilul ar fi fost interpelat public de către cadrul didactic cu formulări ce l-au pus într-o poziție vulnerabilă, ceea ce specialiștii consultați califică drept o posibilă presiune psihologică instituțională.

Reacția tardivă a conducerii în contextul implicării juridice

Potrivit documentelor, reacția fondatoarei și a conducerii a apărut abia după mai bine de opt luni de la începerea sesizărilor, în momentul în care familia a demarat demersuri juridice prin intermediul unei echipe de avocați. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile care determină declanșarea unei reacții instituționale și indică faptul că protecția copilului a devenit prioritară abia în contextul presiunilor legale.

Detalii suplimentare despre acest caz pot fi consultate în ancheta jurnalistică realizată de EkoNews, disponibilă la ancheta completă despre bullying la Questfield Pipera.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Pe baza materialelor și declarațiilor analizate, cazul semnalat la Școala Questfield Pipera ilustrează o posibilă tolerare instituțională a bullyingului și a stigmatizării medicale, caracterizate prin:

• lipsa unor proceduri clare și documentate de intervenție,
• refuzul sau incapacitatea de a produce răspunsuri scrise și măsuri concrete,
• relativizarea situației și minimalizarea gravității prin etichetări precum „dinamică de grup” sau „problemă de adaptare”,
• presiuni indirecte pentru retragerea familiei din unitatea de învățământ,
• încălcarea confidențialității și expunerea copilului în fața colectivului.

Aceste elemente evidențiază un deficit în guvernanța internă a instituției și ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea acesteia de a asigura un mediu sigur și protejat pentru elevi. În absența unor clarificări oficiale și a unor măsuri concrete asumate, rămâne deschisă întrebarea fundamentală: ce mecanisme reale de protecție sunt implementate în practică pentru a preveni și combate bullyingul în cadrul Școlii Questfield Pipera.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro